Despre mine
Sunt preocupat pana la fascinatie de spiritualitate si psihologie. Insa inteleg spiritualitatea intr-un sens personal. Sunt aproape sigur ca nu exista un agent supranatural, exterior realitatii si creator al ei. Mai degraba mi se pare ca realitatea se autoorganizeaza, generand spontan ordine din haos si revenind periodic la acesta din urma. Prin urmare, ne place sau nu, intr-o zi entropia va invinge si intr-o alta zi (la o alta masuratoare) va pierde.
Cred ca viata are in inima ei o nota usor ridicola, amuzanta.
Am o admiratie nesfarsita pentru corp. Nu inteleg de ce doctorii nu sunt mistici. Nu pricep de ce sportivii nu ingenuncheaza pe podium. La un nivel mai superficial, privesc corpurile unor femei tinere, in mers, si spun „Multumesc!”. Insa nu lor. Si nici Lor.
Paradoxal, sunt nascut pentru a fi profesor . Ma pricep sa-i stimulez pe tineri, sa-i chem catre cunoastere, sa fiu, mi s-a spus, un seducator. Rad de prostie oriunde o intalnesc (daca nu e prea infricosatoare), prin urmare, traind cu mine insumi, am o sursa constanta de buna dispozitie.
De fapt, chiar am fost profesor (la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti). Acum sunt pensionar (pe caz de sanatate) si, uneori, consultant (pentru moguli).
Imi este frica de gandirea irationala. Ma simt in siguranta cu oamenii inteligenti, daca se intampla sa aiba si un dram de compasiune (eventual sterpelita de la un calugar budist).
Am cautat in zadar sa proiectez un set de instrumente de amplificare a inteligentei cu cel putin 15 puncte IQ (o deviatie standard). In cele din urma am inteles natura mai larga a inteligentei (dincolo de IQ) si m-am relaxat. Cum stii si tu, elevii si studentii de nota 10 lucreaza, in general, pentru colegii lor fara coronite, dar mai pragmatici sau creativi.