Iisus Hristos, despre care stim deja ca iubeste intr-un mod inflacarat fotbalul, avand o flatanta preferinta pentru echipa Steaua Bucuresti, conform unor dezvaluiri ale altfel discretului cetatean Becali Gigi, un obisnuit al manualelor de psihologie clinica, a reusit, ieri, o noua performanta, trimitandu-i acasa, cu coada (hmm!) intre picioare, pe tinerii consumatori de cannabis din oraselul Amsterdam.
As vrea, pe aceasta cale, sa ii multumesc.
Cateva multumiri, dar mai putine, merita cei 11 (+3) jucatori, care au alergat timp de 120 de minute, aproape fara oprire, spre invidia freudian reprimata a intelectualilor care se prabusc epuizati dupa un sprint de 15-20 de secunde. Nu l-as uita nici pe domnul Reghecampf Laurentiu, banuit pentru anumite pacate comise in tineretea lui, dar capabil, asa cum ne demonstreaza in mod regulat, sa insufle o alta atitudine, apropiata de devotament, sportivilor cunoscuti pentru vocabularul lor extrem de bogat, de dens si de expresiv.
21 spre 22 februarie a fost o seara minunata, gratie acestor oameni deja mentionati (inclusiv fantoma din primul paragraf). Insa nu doar ei merita felicitari. Au mai fost, pe stadion, in jur de 40.000 de indivizi, in majoritate barbati dar si, in cateva cazuri, prietene, sotii si, probabil, amante revendicative, plus copii care la ora aceea ar fi fost necesar sa doarma, daca ar fi avut parinti responsabili.
Cred ca este un sentiment placut sa te simti sustinut si incurajat de un stadion intreg (un pic si de cei 10.000 de euro care au putut fi castigati in numai doua ore, o lectie perpetua pentru idealistii care devin profesori si castiga exact aceeasi suma in 4 ani, dovedind, astfel, niveluri avansate ale inteligentei practice)
Fireste, toate aceste lucruri nu ar fi fost niciodata posibile fara simpaticul investitor crestin-ortodox, cel care a reusit sa trezeasca in zei pasiunea pentru echipa Steaua si in judecatorii de la Inalta Curte dorinta de a-l ajuta sa inteleaga ca nu e recomandabil sa sechestrezi oamenii in portbagaj, motiv pentru care l-au condamnat la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, evident, facandu-mi ziua in care a fost anuntat verdictul extraordinar de frumoasa.
Viata este complexa, imi vine sa spun filosofand cu ochii in televizor, vazand pentru a nu stiu cata oara golurile lui Latovlevici si admirandu-i stapanirea de sine. Uneori, mi se pare, este pur si simplu savuroasa. Sunt aproape sigur ca cel mai faimos tanar din istoria umanitatii care nu si-a tinut promisiunile nu a avut nicio contributie la evenimentul de aseara si ca singurii responsabili pentru el sunt oamenii.
Insa, de dragul pastorului din Pipera, ajutat si de o doza semnificativa de substante provenite din oraselul deja amintit, as concede, astazi, ca Iisus traieste intr-un univers paralel, spiritual, si ca urmareste, cu pulsul ridicat (nestiind in avans rezultatul, un efect secundar al cuielor de acum 2.000 de ani), evolutiile fotbalistilor de la clubul Steaua, din motive care raman, ca sa zic asa, mari taine ale lui Dumnezeu, dar ar putea avea legatura cu anuntata donatie de un milion de euro facuta calugarilor introvertiti de la muntele Athos.
Deoarece zeii nu au plecat.
Insa de maine imi revin din euforie si promit, desi m-au lasat puterile, sa le trimit cateva unde cuantice, impachetate cu recunostinta, cetatenilor care ne-au daruit o seara minunata si o calificare memorabila, cel putin pana la urmatoarea intalnire, anume cu echipa Chelsea Londra, despre care nu stim in ce relatii se afla cu Iisus Hristos dar ar fi bine sa-si mobilizeze departamentul de PR.
Ii multumesc si lui Gigi Becali, impotriva tuturor cunostintelor mele de psihopatologie, fiind constient ca, fara el, viata in Romania ar fi fost nu doar mai putin toxica, femeile (sau homosexualii), de pilda, simtindu-se mai putin insultate, ci si mai plictisitoare. Iar olandezii de la Ajax, in frunte cu danezii, finlandezii, islandezii si belgienii lor, ne-ar fi zambit superior, reamintindu-ne de radacinile civilizatiei noastre, anume plaiurile mioritice pline de iarba.