deoarece zeii au plecat

Masters (el) si Johnson (ea), inca din anii 60, au initiat o forma de interventie terapeutica in probleme sexuale ce presupunea existenta unui partener-surogat (echipa terapeutica era formata din client, psihoterapeut si partenerul surogat). Ce anume tratau in acest mod? O multime de dificultati si probleme sexuale, de la inhibitia sexuala nevrotica si ejaculare precoce pana la traume sexuale care nu au raspuns la psihoterapia clasica, verbala.

Cu succes? Tu cum ai evalua programul lor daca ti-as spune ca s-a derulat pana in anii 90? (cand Masters avea deja 70 de ani iar Virginia Johnson 65)

Asa cum era de asteptat, ideile lor revolutionare au fost preluate de persoane si mai dezinhibate (sau iresponsabile?) si echipa de 3 s-a transformat in echipa de 2. Mai exact, terapeutul sau terapeuta si-au asumat si rolul de surogat. Nu m-ar mira sa aflu ca si in Romania exista (sau vor aparea) psihoterapeuti care isi conving clientii sau clientele de beneficiile unei astfel de metode.

In UK exista in mod sigur. Daca te intereseaza o cariera in domeniu (in UK, dupa ce se liberalizeaza piata muncii, hihi!), te informez ca poti castiga 4.000 de lire oferind 9 sedinte a cate doua ore fiecare (aproximativ 250 de euro pe ora)

Oare fac bine oferind astfel de informatii?

PS Da, exista si o asociatie profesionala care elibereaza acreditari. Oamenii sunt organizati.

Zilele trecute am discutat (foarte putin, deoarece ne-am inteles repede) cu o colega despre chestionarele de personalitate in relatie cu selectia si recrutarea personalului. In cazul in care lucrezi in Resurse Umane (dar nu neaparat) as vrea sa-ti impartasesc, gratuit, cateva lucruri esentiale:

Constiinciozitatea este cel mai puternic si mai consistent corelat al performantei la locul de munca.  Sa fie mai mare de 0.5? Nu, este r=0.31! ( r este coeficientul de corelatie)

http://mavweb.mnsu.edu/howard/Schmidt%20and%20Hunter%201998%20Validity%20and%20Utility%20Psychological%20Bulletin.pdf

Testele de inteligenta sunt predictori mai buni: r=0.51 iar work sample tests si mai buni: r=0.54! Daca vrei sa angajezi pe cineva pune-l, mai bine decat a completa (self-report) un chestionar de personalitate, sa dea cateva teste practice de abilitati!

Despre Nevrotism (si inversul lui: Stabilitatea emotionala) s-a crezut ca este un foarte bun predictor al performantei la locul de munca. Studiul de mai jos arata altceva (r=-0.13)

Hurtz, G. M., & Donovan, J. J. (2000). Personality and job performance: The Big Five revisited. Journal of Applied Psychology, 85, 869-879.

Textele cele mai noi de psihologia personalitatii (Chamorro, 2011) sunt sceptice fata de posibilitatea ca inventarele de personalitate sa poata prezice, cu un nivel inalt de siguranta, performante specifice la locul de munca.

Pe de alta parte, corelatia intre modul in care un candidat se prezinta la interviu si performanta lui la locul de munca este si mai mica: r=0.14-0.15 (managerii care au „intuitii” si „feeling-uri” nu stiu ce spun)

http://maamodt.asp.radford.edu/PSYC%20651/Huffcutt%20&%20Arthur%20%281994%29%20Interview.pdf

PS Psihologii implicati in selectie si recrutare de personal sunt in mod fatal expusi la disonanta cognitiva si nu vor accepta usor ca instrumentele  lor sunt moderat sau slab predictive. De aceea nici nu citesc (unii dintre ei) articole din jurnalele stiintifice.