Te rog, mergi pana in bucatarie, da drumul gazelor de la aragaz si, folosind un chibrit (sau un device electric), genereaza o flacara respectabila. Excelent! Acum baga mana in foc! Stiu ca ti-a putin greu dar imagineaza-ti ca esti un copil care descopera lumea. Focul este interesant dar si mai interesant este sa vezi ce se intampla cand iti bagi manuta in el. Bravoooo! (Intelegi de ce ma iubesc copiii instantaneu? Ii sprijin in eforturile lor de cunoastere a realitatii)
Ah, te-a durut? Imi pare rau! Poate a fost o intamplare. Ca doi oameni de stiinta, mai ales tu, hai sa mai incercam o data! (replicarea experimentului) Si, deoarece nu avem acces la esantioane randomizate, hai sa il convingem pe partenerul tau sau sa o convingem pe partenera ta sa faca acelasi lucru.
Doare pe toata lumea. Ok, este o experienta neplacuta. Nu vrei sa o repeti? Nu? Am inteles, am inteles, doar un idiot si-ar dori sa repete o experienta atat de neplacuta.
Iti vine sa crezi ca acesta este un articol consacrat psihologiei evolutioniste?
In ultimul timp am inceput sa cochetez cu ideea ca o parte din cei care nu inteleg sau detesta psihologia evolutionista au probleme sexuale (Freud, aplauda!) Sau nu fac sex suficient, sau se tem, irational, de tot ce inseamna senzualitate si erotism, sau se confrunta cu dificultati sexuale psihogene (sau organice), oricum, ceva este in neregula cu comportamentul lor sexual.
Da, sunt un nenorocit, fac legaturi diabolice intre respingerea justificata a unei paradigme gresite (gandirea evolutionista) si motivele abisale (psihologice) din spatele unei astfel de atitudini. Nu e corect. Stiu. Dar poate doar incerc sa-ti atrag atentia, facandu-te sa te simti (eventual) vizat(a) si, nu, nu sa iesi de pe blog, pentru totdeauna, ci sa citesti cu atentie in continuare.
Imagineza-ti ca, in trecutul indepartat, atunci cand stramosii nostri hominizi avea relatii sexuale ceea ce simteau, in cele din urma, nu era orgasmul clasic din zilele noastre ci o senzatie de arsura, extrem de neplacuta (ca aceea pe care ai simtit-o daca ai fost un subiect compliant si ai realizat experimentul din laboratorul domestic)
Ce crezi, daca lucrurile ar fi stat in felul acesta (nu e greu de imaginat: doar cateva circuite neurale schimbate intre ele), ar mai fi fost atrasi inaintasii nostri hominizi de activitatea sexuala? Ar mai fi facut sex stiind ca urmeaza sa sufere? (Tu cu cine te arzi?…iarta-ma, nu ma pot abtine!)
Probabil ca nu. Ce sens ar fi avut sa se angajeze deliberat si in mod repetat intr-o activitate pedepsitoare (la capatul ei fiind nu o experienta placuta, recompensatoare, ci una neplacuta, dureroasa)? Dar, daca ei ar fi inceput sa evite sexul, fiind dureros, ar mai fi avut urmasi? Ar fi putut transmite genele care construiesc circuite neurale care te fac sa suferi cand ai relatii sexuale? Ar fi ajuns acele gene pana la noi?
Evident ca nu! In zilele noastre suntem atrasi de sex, ne dorim relatii sexuale (interzise) si cheltuim multa energie pentru a le avea (macar in fantezie) deoarece, pentru stramosii nostri, sexul a fost recompensator. Deoarece am mostenit un anumit tip de minte (de la ei). Deoarece nu ne nastem cu mintea lui John Locke (o tabla goala: tabula rasa) ci cu o minte in care sunt deja instalate o serie de programe mentale.
Iar a cunoaste aceste programe mentale, in loc de a le nega in mod nevrotic, ne poate ajuta extraordinar de mult sa traim, in prezent, vieti mai adaptate la noile conditii de mediu. Psihologia evolutionista si, mai larg, stiintele cognitive, ne pot fi foarte folositoare in acest sens. Si este o idee buna sa fie studiate.
Dar numai de cei care apreciaza si savureaza sexualitatea! (da, mi-am dat singur o palma pentru political incorrectness)