Arhiva 01 06 2013

N-2

01 06 2013

Un tanar (pe care il cunosc de mult timp) mi-a scris astazi si m-a asigurat ca si el traieste una din cele mai bune vieti posibile in Romania, desi nu detine in proprietate un Audi A6. Excelent, au mai ramas N-2 persoane si imi ating obiectivul.

Totusi, ma ingrijoreaza ceva: primele doua asumari ale unor vieti de foarte buna calitate au venit din partea unor barbati. Nu doreste nimeni sa echilibreze balanta?

PS Cei doi exaltati de mai sus fac parte din categorii diferite: unul are copii, celalalt nu.

Publicat in Akena | Commentarii Oprite

sweet 18

01 06 2013
  • Copilul meu va implini in curand 18 ani. Isi doreste o masina si intentionez sa i-o cumpar. Vrei sa spui ca nu va fi fericit?
  • Nu as spune niciodata asta. Sunt sigur ca va fi foarte fericit.
  • Nu te inteleg, in acest caz. De ce ai spus ca nu e deloc o idee buna? Ce este gresit in felul in care gandesc?
  • Singurul lucru gresit in procesul tau de gandire este ca te opresti la acel moment. Este ca si cum viata lui se termina in acel moment, pe acel varf de fericire. Dar nu este deloc asa. El va supravietui propriului majorat (hihi!) Gandeste-te daca va fi la fel de fericit la 6 luni sau la un an de la (extrem de ) costisitorul cadou.
  • Adica nu va fi mai fericit decat este acum, cand inca nu are masina la care viseaza?
  • Exact. Predictia mea este ca in cel mult 6 luni nivelul lui de fericire la reveni la nivelul actual, poate un pic mai sus.  Sporul de fericire mediat de masina primita in dar nu va fi durabil.
  • Iar eu am aruncat 10.000 de euro pe fereastra.
  • Cam asa ceva.
  • Nu-mi spune ca exista si alte consecinte negative.
  • Exista. Dar nu-ti spun.
  • Sadicule!
  • Tu mi-ai cerut asta.
  • Bine, revin: in ce alt mod mai gresesc oferindu-i copilului meu exact ceea ce isi doreste de ziua lui?
  • Te-ai gandit ce anume a facut pentru a merita masina respectiva? Ce anume a facut concret?  Faptul ca implineste 18 ani nu reprezinta nici un merit. Noi toti, la un moment dat, am implinit 18 ani. Nu e nimic iesit din comun. Dimpotriva , e un fapt banal. Tu recompensezi intr-un mod incredibil de exagerat un fapt banal.
  • Dar si la 17 ani i-am cumparat un computer foarte scump (un MacIntosh)
  • Alta greseala!
  • Deci nu sunt un parinte bun daca raspund nevoilor copilului meu.
  • A detine un computer foarte scump sau o masina si mai scumpa nu reprezinta nevoi. Sunt doar dorinte.  Si nu orice fel de dorinte. Dorinte extreme.
  • Dar imi permit sa i le satisfac.
  • Stiu asta. Intreaba-te, insa, daca satisfacerea lor produce, pe termen mediu si lung, consecinte mai degraba pozitive sau negative! Intreaba-te ce fel de asteptari setezi! Intreaba-te cum anume se dezvolta mintea lui primind  obiecte foarte scumpe pentru care nu a muncit in nici un fel.
  • M-ai omorat! Macar nu ma lasa asa si ofera-mi o idee alternativa.
  • Ma platesti pentru ea? (just kidding)
  • In loc sa irosesti 10.000 de euro (sau mai mult) pe un obiect care nu-i va schimba aproape deloc nivelul de satisfactie cu propria viata faceti ceva special impreuna, de ziua lui. Ofera-i o experienta de neuitat, in care sa se simta pretuit si iubit. Pune-ti mintea la contributie. Este foarte usor sa virezi 10.000 de euro in contul unui dealer auto. Oricine (suficient de instarit) poate face asta. Este foarte simplu si nu e nevoie, practic, de inteligenta. Insa a identifica o experienta memorabila, care sa presupuna timp petrecut impreuna (si o activitate foarte interesanta), iata o provocare serioasa. La masina va renunta intr-o zi, inlocuind-o cu alta (in scenariul pozitiv in care nu face un accident). Dar aceasta experienta unica (surprinzatoare) va ramane  pentru totdeauna in amintirea lui si poate, daca va fi parinte la randul lui, il va inspira sa le ofere propriilor copii ceva cu adevarat valoros. Mult peste 10.000 de euro. Inceputul unei filosofii de viata.

 

Publicat in Psihologia copilului si a parintilor | Commentarii Oprite