Psihologie evolutionista. Plus neurostiinte cognitive. Si acum sa le combinam! Pentru asta este nevoie sa ne intoarcem in timp, cu ajutorul imaginatiei:
Un hominid se intoarce de la vanatoare, se uita la copiii lui, ii recunoaste si le ofera o parte din prada, ajutandu-i sa supravietuiasca inca o zi (copiii lui ii poarta aproximativ 50% din gene). Dar cum reuseste sa-i recunoasca? (crezi ca laptopul tau te recunoaste atunci cand te asezi in fata lui? Dar bacteriile din gura ta, crezi ca iti cunosc identitatea? Da, bacteriile acelea de care nu scapi deoarece nu folosesti ata dentara)
Hominidul isi recunoaste copiii deoarece mintea lui are un device pe nume detector de fete. Device-ul nu este o entitate spirituala ci o retea de circuite neurale. Atunci cand aceste circuite se strica (semnificativ) fetele oamenilor nu mai sunt recunoscute. E logic. Daca tocmai ti-ai scapat telefonul in mare l-ai deteriorat si nu-l mai poti folosi pentru a trimite mesaje creative de Sarbatori. Telefonul este o masinarie. La fel este si creierul. Ambele se pot strica si, din pacate, chiar se strica.
Si acum sa ni-l imaginam pe acelasi hominid, de data aceasta chiar la vanatoare. Undeva in departare, la o distanta sigura, vede un tigru (da, mintea lui e capabila sa recunoasca si formele/fetele animalelor salbatice) si, fiind inteligent, nu o ia in directia lui („buna ziua, domnule Tigru, imi permiteti sa vanez pe teritoriul dvs.?”)
Insa de ce? De ce se teme de tigru? (si decide sa il ocoleasca) Deoarece creierul lui contine si un alt device, un alt detector, dar nu de fete ci, de data aceasta, un detector de agenti cauzali. Iti explic imediat:
In sens filosofic intelegem prin intentionalitate starea de a fi orientat spre ceva. Tigrul este un agent sau un sistem dotat cu intentionalitate deoarece este orientat catre a manca hominizi (printre altele). Piatra nu este un agent (intentional) deoarece nu „vrea” nimic. O piatra nu vrea sa te loveasca (sau sa nu te loveasca) Daca tu aluneci, in timpul unei expeditii montane, si te lovesti de un bolovan (o piatra mai mare), si te doare, nu are nici un rost sa intri in dialog cu el (bolovanul) si sa-l intrebi ce are cu tine. Pietrei nu-i pasa de tine. Nu-i pasa de nimeni, nici macar de ea, deoarece nu este un sistem intentional. Nu este orientata catre ceva.
Dar tigrul este. Iar hominidul stie asta iar ceea ce stie ii permite sa supravietuiasca (ocolind tigrul) Cum stie? Tot asa cum stie, intorcandu-se de la vanatoare, ca prichindeii care ii ies in intampinare sunt copiii lui. Are un detector (in minte). Detector de fete, in acel caz (copiii) si detector de agenti cauzali, in acest caz (tigrul)
Prezenta detectorului de agenti ii salveaza viata.
Asa au fost selectate evolutionist detectoarele. Ele sunt doar niste circuite neurale inauntrul uluitoarei masinarii numite „creier”. Si, fiind circuite, uneori nu functioneaza bine:
De exemplu te poti uita la fata cuiva si sa nu o recunosti (desi ai mai vazut-o). Daca suferi de prosopagnozie te uiti la doctorul care te trateaza, pe care l-ai vazut de zeci de ori, si nu il recunosti. De ce? Deoarece detectorul de fete e dat peste cap (ireversibil). Suferi de o tulburare neurologica. Ceva din masinaria ta neurala s-a stricat. Da, asa sunt masinariile: se pot strica.
Sau, daca nu se strica, uneori functioneaza prost. Hai sa ne gandim la o astfel de functionare gresita in cazul celuilalt modul mental, anume detectorul de agenti cauzali. Cum s-ar putea manifesta astfel de erori? E simplu:
Daca proasta functionare a detectorului de fete te face sa nu mai recunosti fete (iar tu sa nu-ti dai seama de asta, adica sa nu stii ca suferi de prosopagnozie) in acelasi fel proasta functionare a detectorului de agenti cauzali te face fie sa nu mai identifici agentii cauzali, atunci cand ei exista in mod obiectiv, fie sa identifici agenti cauzali atunci cand ei nu exista in mod obiectiv.
Mai simplu: sa nu vezi fete/agenti cauzali, desi exista, sau sa vezi fete/agenti cauzali, desi nu exista (ca atunci cand te uiti spre cer, la nori, si vezi fata unei persoane cunoscute intr-un nor) Sa ne amintim: detectorii sunt doar niste circuite neurale iar circuitele nu functioneaza intotdeauna perfect.
Aceasta nu este o veste buna. Dar selectiei naturale nu i-a pasat de situatiile in care circuitele neurale/detectorii o iau razna. Ea a fost pe deplin multumita cu maximizarea sanselor de supravietuire si reproducere atunci cand circuitele functioneaza relativ bine.
Hai sa ne uitam la efecte in aceasta zi speciala: da, la efectele functionarii eronate a detectorului de agenti cauzali, detector aflat, inca de la nastere, in creierele tututror oamenilor (asta inseamna ca ceva a fost selectat evolutionist, se afla pre-instalat inca de la nastere, asemenea unui sistem de operare cu care computerul tau vine deja incarcat)
Si, existand in creierele tuturor oamenilor, se poate manifesta (functionarea eronata, la ea ma refer) in milioane de oameni. Sau in miliarde de oameni. Pentru ca toti au/avem aceiasi detectori pre-instalati. Detectorii de agenti cauzali.
Cineva (tigrul, in exemplul meu cu hominidul) care vrea sa-ti faca ceva. Cineva care are intentii in ceea ce te priveste. Cineva caruia ii pasa de tine, adica pentru care ai (o anumita) importanta. Cand detectorul functioneaza bine exista o corespondenta intre ceea ce tu crezi (tigrul vrea sa ma manance) si realitate (da, tigrul chiar vrea asta) Dar cand nu functioneaza bine? De pilda:
Cum ar fi daca detectorul ti-ar spune, intr-un mod foarte convingator, ca exista un AGENT CAUZAL INVIZIBIL?
PS Sunt aproape sigur ca esti un vizitator inteligent si, desi nu am rostit nicaieri cuvantul, ai inteles subiectul acestui articol. Intr-o zi neobisnuit de luminoasa.