Carmen Bousada de Lara. Aproape sigur nu-ti spune nimic acest nume. Este o femeie care, dupa un tratament hormonal si o inseminare artificiala, a adus pe lume, in decembrie 2007, doi gemeni. Si ce-i cu asta? Mai nimic, cu exceptia faptului ca, la acea data, avea 67 de ani. Da, Carmen este cea mai batrana mama din lume. De fapt, nu mai este deoarece…a murit. A murit in 2009. A nascut in 2007 (in SUA, clinicile din tara ei, Spania, nu accepta astfel de proceduri pentru femei peste 50 de ani) si a murit in 2009.
Daca nu traiesti cu capul in nisip sunt sanse mari sa stii cine este Adriana Iliescu. Nu, ea nu a murit! In 2005, cand a nascut o fetita, avea 66 de ani si acum are 73. Este pensionara, nu are un sot si spera sa traiasca pana cand Eliza, fetita ei, va implini 20 de ani. Este, din nou, dupa moartea lui Carmen Bousada de Lara, cea mai batrana mama din lume.
Cum te situezi, din punct de vedere moral, in raport cu alegerile acestor femei? Cu alte cuvinte, in opinia ta, aceste alegeri sunt corecte sau gresite?
Te rog, raspunde in sinea ta, in cazul in care te astepti sa dai nastere unei discutii controversate (nu, nu cu mine, cu cei apropiati carora le-ai putea impartasi aceasta problema). Poate (imi) vei spune ca nu ai nicio opinie, ca nu este problema ta, ca nu te intereseaza. Adica nu doresti sa emiti o judecata morala? Stii ca acum zambesc, nu? Observa-ti reactia emotionala! Cauta sa fii cat mai transparent(a) fata de tine insuti/insati! Tu ai emis deja aceasta judecata. Invitatia mea este sa devii constient(a) de ea. Acest lucru nu este posibil in absenta unor propozitii pe care sa le rostesti, eventual, doar in sinea ta. Castigul tau ar putea fi urmatorul: iti intelegi un pic mai bine valorile morale (daca le ai). Realizezi ierarhia lor si constati, poate, daca tu traiesti in acord cu ele sau esti, dupa caz, o persoana imorala sau o ipocrita.
Si acum sa revenim, dupa ce te-am motivat prin cateva inocente observatii personale: A gresit sau nu Adriana Iliescu alegand sa devina mama la 66 de ani? Dar Carmen? (mi-e lene sa-i scriu iar numele complet)
Ca sa-ti fac viata mai grea (sau mai usoara) iata o serie de intrebari suplimentare:
- Este nasterea la astfel de varste un fenomen natural?
- Poate fi Adriana un parinte bun?
- Prin alegerea ei Adriana ne arata ca este o persoana admirabil de curajoasa sau incredibil de egoista si/sau inconstienta?
Te las sa te lupti cu ele! (cu intrebarile) Nu plec sa fac un copil ci sa vorbesc (prostioare?) cu unul. Insa pe drum, daca reusesc sa ignor cel mai mare dusman al meu din ultimele 30 de zile (canicula, nu cele doua gaste, ele chiar imi sunt simpatice, uneori), ma voi intreba in ce masura mi se pare ca gresesc, sau nu, oamenii care au diferite tipuri de handicap si aleg sa faca un copil, oamenii care sunt saraci si aleg sa faca un copil, oamenii care sunt deprimati si aleg sa faca un copil sau oamenii care au IQ-uri sub medie si aleg sa faca un copil.
Daca ai raspuns deja ca Adriana a gresit deoarece, la varsta ei, nu are cum sa fie un parinte bun, gandeste-te, te rog, si la exemplele de mai sus. Nici ei nu pot fi parinti buni, nu? (o mama depresiva, de exemplu, pur si simplu nu are energie pentru a raspunde nevoilor propriului copil iar un tata cu un IQ marginal, desi are energie, poate lua decizii foarte proaste, punand in pericol viata copilului)
Daca esti atenta si nu ai prejudecati (ba ai!) trebuie sa-ti fie limpede ca eu nu am raspuns la aceste intrebari. Nu vreau sa te influentez. Vreau sa gandesti cu propria ta minte. Vreau sa descoperi, pe cont propriu, deliciile si riscurile judecatii morale. Si mai vreau sa realizezi ca esti un agent moral, indiferent daca asta iti place sau nu, indiferent daca exercitiul gandirii morale te face sau nu sa te simti inconfortabil.
Fireste ca poti alege sa-ti suspenzi (nici un apropo) judecata, adica sa eviti sa gandesti in plan moral. Insa ce crezi, o astfel de optiune este corecta sau gresita? (hi hi)